Aproape 500 de candidați s-au înscris la alegerile care au loc duminică 9 iunie 2024, pentru unul dintre cele 33 de mandate ale României în Parlamentul European. În statele membre ale Uniunii Europene, alegerile în urma cărora aproximativ 373 de milioane de cetățeni cu drept de vot îi vor desemna pe cei 720 de eurodeputați a început joi, în Olanda.
Cei aproape 19 milioane de români din țară și din străinătate cu drept de vot sunt chemați la urne, duminică, pentru a-și alege reprezentații în Parlamentul European, singura instituție constituită prin votul direct al cetățenilor.
România are, la alegerile europarlamentare, 494 de candidați, dintre care 327 sunt bărbați și 167 femei, potrivit Autorității Electorale Permanente.
Votanții români aleg dintre cele 12 formaţiuni politice şi alianţe electorale, precum și cei patru candidaţi independenţi care participă la scrutinul pentru ocuparea celor 33 de poziții de eurodeputat.
Ordinea entităților înscrise a fost stabilită de Biroul Electoral Central, care a publicat și listele complete ale candidaților de la alegerile europarlamentare din 9 iunie și specimenul de buletin de vot decis.
Astfel, pe buletinul de vot pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European se vor afla, în ordine, partidele, în chenare, cu candidații desemnați:
Vor participa la alegerile europarlamentare candidaţii independenţi:
O medie aritmetică arată că sunt 14,96 candidați pe un loc de europarlamentar.
O dată la cinci ani, cetățenii Uniunii Europene își aleg reprezentanții pentru a le susține interesele în Parlamentul European, instituția care, alături de Consiliul Uniunii Europene, ia decizii și elaborează legi cu impact asupra tuturor aspectelor vieții în UE, de la susținerea economiei la schimbări climatice.
Viitorul Parlament European – singura instituție europeană aleasă direct de cetățeni pentru a-i reprezinta pe cei aproape 450 de milioane de europeni – va avea 720 de membri, cu 15 mai mulți decât cel actual, decizie motivată de schimbările demografice care au avut loc în Uniunea Europeană după alegerile din 2019.
Cele 15 locuri suplimentare au fost repartizate între 12 țări, respectiv câte două locuri suplimentare pentru Franța, Spania, Olanda și câte un loc pentru Austria, Danemarca, Belgia, Polonia, Finlanda, Slovacia, Irlanda, Slovenia și Letonia.
Numărul deputaților aleși din fiecare stat UE este agreat înaintea alegerilor și se bazează pe principiul proporționalității degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o țară mai mare reprezintă mai mulți cetățeni decât un eurodeputat dintr-o țară mai mică. Astfel, cel mai mare număr de aleși din cele 27 de state membre revine Germaniei, 96, iar cel mai mic, 6, Ciprului, Luxemburgului și Maltei.
Cetățenii statelor membre își aleg reprezentanții conform listelor propuse de partidele naționale, urmând ca acestea să se organizeze în grupuri politice transnaționale. Majoritatea partidelor naționale sunt afiliate unui partid politic la nivel european. De exemplu, PSD face parte din familia S&D, iar PNL, din PPE.
Astfel, imediat după alegeri, noii deputați europeni vor lucra pentru a forma grupuri politice. La prima sa sesiune plenară în care toți deputații europeni se întrunesc, noul Parlament va alege un președinte. Într-o sesiune ulterioară, Parlamentul va alege noul președinte al Comisiei Europene, iar ulterior va examina și aproba întreg Colegiul Comisarilor.
Actualul Parlament European, așa cum a fost configurat la ultima sesiune parlamentară, are 705 eurodeputați, împărțiți în șapte mari grupuri politice și câteva zeci neafiliați. Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului, un grup politic este alcătuit din cel puțin 23 de membri aleși din cel puțin șapte state membre.
Distribuția grupurilor politice în Parlamentul European, în ordinea mărimii:
Conform celor mai recente date ale Autorității Electorale Permanente (AEP), în Registrul electoral sunt înscriși 18.978.908 români cu drept de vot, situație actualizată la 31 mai.
Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.018.921 au domiciliul sau reședința în țară, iar 959.987 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.
Alegătorii români pot vota la 18.955 secții din țară și 915 din străinătate.
Votarea începe duminică 9 iunie 2024, la ora 7:00, și se încheie la ora 22:00.
CITEȘTE ȘI:
Ce, când, cum și unde votăm pentru reprezentanții din Parlamentul European